Rusca nr 62, Ghelari, Hunedoara
+40 254 735 330

Biserica veche

Biserica veche din Ghelari, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil datează din anul 1770 şi este ctitoria groful Govăjdiei, Berevoi Gheorghe. Pentru că erau iobagi ai domeniului de minerit, situaţia economică a ghelărenilor nu le-a permis să-şi construiască un nou locaş de cult, după ce biserica lor a fost luată de greco-catolici în anul 1733. În tot acest răstimp de aproape 40 de ani, românii ortodocşi din Ghelar şi-au ţinut slujbele în şura unui sătean pe nume Iosif Sârbu, poreclit Zâca. Tradiţia spune că latifundiarul satului vecin, Govăjdia, Brevoi Gheorghe, trecut la calvinism, a ctitorit biserica drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru faptul că soţia sa, greu bolnavă, s-a vindecat în urma Tainei Sfântului Maslu oficiată de preoţii ortodocşi. Hramul acestei biserici era ca şi a celei vechi, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fiind construită din piatră, în mijlocul satului, pe locul numit Deal. Pisania din tinda bisericii ne spune că biserica s-a înălţat şi pictat în anul 1770, având ca ctitor pe Brevoi Gheorghe. „Cei vii: Gheorghe, Ghilara, Joja; cu morţii: Lascu, Petru , Mihai, Ana, Safta, Petru, Maria, Iulia, Lascu, Maria, Pascu, Sara, Petru, Fiuca. A fost pictată de zugravii erer Simeon, ereita Caii, ieromonah Ştefan, ereita Teodora, erer Stroe, Nicolae, erer Simeon, ereita Eva, Ianoş, Iudita, Trejia, Danili, erer Moise, Cătuţa şi Nicolae Zugravul din Ţara Românească pentru icoanele împărăteşti.” Mai târziu s-au adugat pronaosul şi turla fară dată cunoscută. Biserica s-a acoperit cu şindrilă în 1932 şi s-au făcut reparaţii în 1941, 1951 şi 1966-67, când s-a acoperit din nou cu şindrilă şi s-a bătut duşumea nouă. Turla este învelită cu cu tablă. Planul bisericii este în formă de navă, cu altar, naos, pronaos şi tindă. Altarul are absida poligonală cu o fereastră în mijloc şi la dreapta, în partea stângă fiind proscomidiarul. Icoanele din altar reprezintă pe Sfinţii Ierarhi, iar în nişa proscomidiarului e pictată Sfânta Treime.

Iconostasul este de lemn şi are două rânduri de icoane; în cel de sus fiind înfăţişaţi prorocii iar în cel de jos Sfinţii Apostoli. Sus pe iconostas se găseşte o cruce mare de lemn pe care este pictată Răstignirea, de o parte şi de alta a ei fiind icoanele Maicii Domnului şi Sfanţului Ioan Botezătorul. Icoanele împărăteşti sunt pictate de Nicolae Zugravul din Ţara Românească, şi au o mare valoare artistică nu numai datorită vechimii lor ci şi combinaţiei de culori foarte plăcute şi a contururilor bine definite.

Naosul, pictat tot în 1770 are două registre de pictură: sub boltă sunt medalioane în care sunt înfăţişaţi sfinţi, sub acestea fiind un registru de icoane care redau scene din viaţa Mântuitorului, mai precis, de la Intrarea în Ierusalim şi până la Înviere.

Toată această pictură s-a restaurat între anii 1986-1988, consolidându-se şi biserica. Tot acum s-a adăugat pictura în pronaos şi tindă, încadrată foarte bine în aspectul interior al bisericii.

În această biserică, ghelărenii şi-au ţinut slujbele până în anul 1973 când s-a sfinţit noua şi impresionanta biserică cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Facebook Comments
Inline
Inline